Mediul de afaceri

Menținerea cotei unice de impozitare pentru următorii 10 ani
Cota unică de impozitare este necesară, cel puțin pe termen mediu, pentru încurajarea mediului de afaceri care susține creșterea PIB-ului. Investițiile private sunt motorul principal al creșterii economice, contribuind la crearea de locuri de muncă, inovație și dezvoltare: fără menținerea cotei unice de impozitare, mediul de afaceri şi investitorii ar putea fi descurajați să injecteze capital în economie, ceea ce ar putea duce la o stagnare economică. 
Într-un context economic în care România are nevoie de infrastructură, menținerea ritmului de investiții, în special a celor private, este esențială pentru continuarea creșterii economice. Cota unică de impozitare joacă un rol crucial stabilitate și predictibilitate fiscală, două elemente extrem de importante pentru investitori, atât interni, cât și externi. Creșterea economică constantă din ultimii ani în România a fost susținută într-o mare măsură de creșterea nivelului investițiilor private, acestea contribuind semnificativ la dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi industrii și sporirea competitivității pe piața globală. 

Menținerea plafonului de impozitare de 500.000 de Euro pentru microîntreprinderile eligibile pentru o cotă de impozit de 1%. 
Scăderea plafonului de impozitare va produce o potențială destabilizare a mediului de afaceri, afectând în special microîntreprinderile care reprezintă un segment vital al economiei naționale. În România există aproximativ 343.000 de microîntreprinderi care ar fi afectate de scăderea acestui plafon, însumând o cifră de afaceri de aproximativ 149 miliarde de RON.  Ecosistemul microîntreprinderilor din România este o componentă vitală a economiei naționale, contribuind semnificativ la crearea de locuri de muncă și la dezvoltarea locală.

Distribuirea de dividende sub formă de acțiuni
Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților. Efectele pozitive vor fi vizibile la nivelul economiei naționale și pentru bugetul general consolidat. 
Implementarea unui cadru legal pentru distribuirea dividendelor sub formă de acțiuni ar stimula fidelitatea angajaților. Companiile ar putea beneficia de o flexibilitate mai mare în gestionarea profiturilor.

Mecanisme moderne de finanțare a fondurilor de investiții pentru stimularea inovației în cadrul IMM-urilor şi start-urilor. 
O dată cu operaționalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, crearea unui fond public-privat pentru finanțarea ecosistemului antreprenorial din România (startup-uri şi IMM-uri). Fondul ar putea fi constituit printr-o combinație de capital public și capital privat, unde sectorul public contribuie prin finanțare inițială, iar sectorul privat completează fondurile, beneficiind de garanții sau co-investiții publice.
Fondul ar putea funcționa ca un fond de capital de risc, gestionat de un consorțiu format din actori publici și privați. O structură de fond de fonduri ar putea fi implementată, unde fondul principal investește în alte fonduri de venture capital care finanțează startup-urile. Administrarea şi alocarea resurselor startup-urilor în funcție de etapele de dezvoltare (pre-seed, seed, serie A) trebuie să fie realizată prin intermediul actorilor privați pentru a reduce povara birocratică. 

Sprijin pentru micii industriași (cu afaceri de până la 50 mil de euro)
Micii industriași, cu afaceri de până la 50 de milioane de euro, reprezintă o componentă importantă a economiei românești, contribuind la diversificarea și creșterea capacității de producție industrială. Aceștia se confruntă adesea cu dificultăți în accesarea capitalului necesar pentru investiții în modernizare și extindere, fiind deseori mai vulnerabili în fața fluctuațiilor economice.
Pentru a stimula dezvoltarea acestor afaceri, schemele de sprijin ar putea include garanții de stat pentru accesul la finanțare și granturi pentru proiecte de investiții. Aceste fonduri ar putea fi utilizate pentru modernizarea echipamentelor, adoptarea unor soluții tehnologice avansate și formarea angajaților, asigurând astfel o productivitate sporită și un avantaj competitiv. Totodată, micii industriași ar putea beneficia de asistență tehnică pentru implementarea de practici durabile și inovative, care să le permită să își reducă amprenta de carbon și să respecte reglementările de mediu în continuă schimbare.

Fond de ajutor de stat pentru acreditari/certificări internaționale
Operaționalizarea unui fond de ajutor de stat destinat susținerii acreditărilor și certificărilor internaționale ar aduce beneficii semnificative pentru o varietate de domenii din România, cu impact deosebit în educație, dar și în industrii esențiale precum sănătatea, agricultura, industria manufacturieră și tehnologia informației. Prin sprijinirea acestor acreditări și certificări, fondul ar contribui la creșterea calității și competitivității economiei românești pe plan internațional, aliniind sectoarele economice la standarde globale și facilitând accesul la piețe și finanțări internaționale.
Fondul ar sprijini universitățile în obținerea de acreditări internaționale precum AACSB (Association to Advance Collegiate Schools of Business) pentru programele de afaceri și ABET (Accreditation Board for Engineering and Technology) pentru programele de inginerie. Aceste certificări recunoscute pe plan global ar permite instituțiilor de învățământ superior să atragă studenți internaționali, să acceseze finanțări pentru cercetare și să stabilească parteneriate cu universități și organizații din străinătate.
În sectorul sănătății, fondul ar putea susține spitalele și centrele medicale în obținerea acreditărilor precum JCI (Joint Commission International), care certifică standardele internaționale de siguranță și calitate a îngrijirii pacienților. Această certificare asigură pacienților încredere în serviciile medicale și sprijină parteneriatele internaționale, oferind acces la finanțări și programe de schimb.
Pentru sectorul agricol, certificările internaționale precum GlobalG.A.P. (Good Agricultural Practices) ar sprijini fermierii români să își certifice produsele la standarde recunoscute global, facilitând astfel accesul pe piețele internaționale. Obținerea certificării GlobalG.A.P. demonstrează conformitatea cu standardele de siguranță alimentară, sustenabilitate și bunăstarea animalelor, permițând producătorilor agricoli să valorifice mai bine produsele lor și să contribuie la o economie agricolă sustenabilă, aliniată cerințelor piețelor externe.
În sectorul manufacturier, fondul ar putea facilita obținerea certificărilor ISO 9001 pentru managementul calității și ISO 14001 pentru managementul mediului. Obținerea certificărilor ISO 9001 și ISO 14001 le permite companiilor să adopte standarde riguroase de control al calității, să optimizeze procesele interne și să asigure conformitatea cu reglementările internaționale de mediu, deschizându-le astfel noi oportunități de afaceri pe piețele globale.
În domeniul IT, fondul ar putea sprijini companiile să obțină certificări precum ISO/IEC 27001 pentru securitatea informațiilor. Obținerea certificării ISO/IEC 27001 asigură conformitatea cu standardele globale de securitate cibernetică, ceea ce permite firmelor să ofere garanții de siguranță pentru datele gestionate.

Ajutor de stat pentru prelucrarea primară a resurselor naturale în România 
Schema de ajutor de stat pentru prelucrarea primară a resurselor naturale în România vizează sprijinirea industriilor care utilizează resurse rare, cum ar fi grafenul, cuprul, zirconiu și metalele critice, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor noi. Această inițiativă are ca scop nu doar stimularea economiei locale, ci și asigurarea unei gestionări sustenabile a acestor resurse valoroase. Prin acordarea de subvenții, dar şi facilități fiscale, PNL îşi propune să încurajeze investițiile în infrastructuri moderne și tehnologii inovatoare, contribuind astfel la creșterea competitivității sectoarelor cheie.
Schema de ajutor ar trebui să promoveze cercetarea și dezvoltarea în domeniul materialelor avansate, facilitând tranziția către o economie verde și digitală. Astfel, România își propune să devină un jucător important pe piața internațională a resurselor rare, în timp ce asigură protecția mediului și a resurselor pentru generațiile viitoare. 

Digitalizarea şi simplificarea tuturor proceselor administrative 
Debirocratizarea și simplificarea administrativă trebuie să înceapă la nivel local, unde autoritățile sunt mai aproape de cetățeni și oferă servicii directe. Astfel, în legătură cu reforma administrativ-teritorială, este esențială o abordare pragmatică, respectând principiul „nimeni nu este lăsat în urmă.” Pentru a atinge acest obiectiv, sunt propuse următoarele măsuri:
Sisteme informatice unitare: permit interoperabilitatea între diverse UAT-uri și nivelul central, oferind raportări Open Data prin ghișeul unic digital, ușurând accesul contribuabililor la servicii și reducând birocrația.
Atlasul teritorial județean: o platformă pentru date spațiale în timp real, utilizată în analize multisectoriale și fundamentarea deciziilor la nivel local și central.
Comisia unică de avizare și biroul județean de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare.

Reducerea documentației pentru autorizațiile de construcții 
Primul pas este digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizațiilor. Astfel, solicitanții vor putea transmite documentația exclusiv în format electronic, reducând nevoia de copii fizice și minimizând erorile de procesare.
Pentru a simplifica documentația în sine, este esențială standardizarea cerințelor la nivel național, printr-o evaluare a documentelor necesare în funcție de tipul și complexitatea proiectului. Această standardizare va permite eliminarea cerințelor redundante și va asigura claritate în procesul de autorizare, reducând variațiile de la o autoritate locală la alta. De exemplu, cerințele pot fi diferențiate pentru construcții rezidențiale, comerciale sau industriale, iar proiectele mai mici ar putea necesita o documentație simplificată față de cele de mare amploare.
Implementarea unui sistem de pre-verificare automată a documentației va permite autorităților să identifice eventualele lipsuri sau neconformități înainte de evaluarea finală.
O platformă integrată, conectată la alte baze de date guvernamentale, va permite accesul rapid la documente deja existente, eliminând nevoia ca solicitanții să depună documente pe care instituțiile le dețin deja.

Accelerarea transformării digitale a IMM-urilor din România
Pentru România, valorificarea economiei digitale reprezintă o oportunitate strategică ce poate contribui cu până la 42 de miliarde de euro la PIB-ul național până în 2025. Acest proces nu poate fi redus doar la achiziții de echipamente IT, ci trebuie să includă o transformare profundă la nivel de procese, produse și modele de business, astfel încât companiile să poată adopta tehnologii emergente precum Inteligența Artificială, IoT, Blockchain și Cloud Computing.
Pentru a sprijini acest proces, se impune o viziune guvernamentală clară și concertată, capabilă să genereze un ecosistem integrat care să ofere IMM-urilor instrumente și resurse necesare digitalizării. În acest sens, Hub-urile Digitale de Inovare (E-DIH) vor avea un rol central, fiind concepute ca agenții de dezvoltare a digitalizării, sprijinind transformarea digitală în parteneriat public-privat. Aceste hub-uri vor oferi IMM-urilor acces la infrastructură digitală de înaltă calitate, instruire, soluții de testare și resurse care facilitează adoptarea noilor tehnologii.
Vom crea programe de finanțare prin Programele Operaționale Regionale pentru proiecte de smart city în parteneriat cu hub-urile regionale. Orașele din toate regiunile de dezvoltare vor putea beneficia astfel de soluții digitale moderne, crescându-și atractivitatea pentru investiții și îmbunătățind calitatea vieții pentru cetățeni.
De asemenea, platforma digitală colaborativă Solutii.gov.ro, care va integra date din sectorul public și privat, va crea o punte de comunicare între administrația publică și mediul de afaceri, oferind companiilor posibilitatea de a propune soluții pentru problemele ridicate de administrație. Această platformă va facilita un acces transparent și ușor al companiilor private la proiecte publice și va permite dezvoltarea unor aplicații utile pentru cetățeni. 
Prin adoptarea acestor măsuri, România poate accelera tranziția către o economie digitală integrată și competitivă, valorificând avantajele noii revoluții industriale.